Ce afectează Creierul tău Concentrarea Asupra respirației

Încetiniți și acordați atenție respirației . Nu este doar un sfat de bun simț. De asemenea, reflectă ceea ce ne învață meditația, yoga și alte terapii de reducere a stresului: că concentrarea asupra timpului și ritmului respirației noastre poate avea efecte pozitive asupra corpului și minții noastre. Un studiu recent din Journal of Neurophysiology poate susține acest lucru, dezvăluind că mai multe regiuni ale creierului legate de emoție, atenție și conștientizarea corpului sunt activate atunci când acordăm atenție respirației noastre.

Respirația ritmată implică inhalarea și expirarea în mod conștient conform unui ritm stabilit. De exemplu, puteți inspira pentru patru numărări, expirați timp de șase și repetați. Cercetările anterioare arată că exercițiile de respirație ritmate pot focaliza atenția și pot regla sistemul nervos . Până în prezent, însă, știm puține despre modul în care acest lucru afectează funcția creierului la oameni.

Aceste descoperiri reprezintă o descoperire deoarece, de ani de zile, am considerat că trunchiul cerebral este responsabil pentru procesul de respirație. Acest studiu a constatat că respirația ritmată folosește și rețele neuronale dincolo de trunchiul cerebral, care sunt legate de emoție, atenție și conștientizarea corpului. Atingând aceste rețele folosind respirația, obținem acces la un instrument puternic de reglare a răspunsurilor noastre la stres.

Creierul tău pe respirație ritmată

În acest studiu, cercetătorii de la Institutul Feinstein pentru Cercetări Medicale au dorit să înțeleagă mai bine modul în care creierul răspunde la diferite exerciții de respirație. Ei au recrutat șase adulți care erau deja supuși monitorizării EEG intracraniene pentru epilepsie. (Monitorizarea EEG implică plasarea electrozilor direct pe creier pentru a înregistra activitatea electrică și a vedea de unde provin crizele.) Acești adulți au fost rugați să participe la trei exerciții de respirație în timp ce creierul lor era monitorizat.

La primul exercițiu, participanții s-au odihnit cu ochii deschiși timp de aproximativ opt minute în timp ce respiră normal. Apoi și-au accelerat respirația la un ritm rapid timp de puțin peste două minute, în timp ce respirau pe nas, apoi au încetinit din nou la respirația obișnuită. Au repetat acest ciclu de opt ori.

În următorul exercițiu, participanții au numărat de câte ori au inspirat și expirat la intervale de două minute și au raportat câte respirații au luat. Cercetătorii au monitorizat câte respirații au luat participanții în fiecare interval, observând când răspunsurile au fost corecte și incorecte.

În cele din urmă, participanții au finalizat o sarcină de atenție în timp ce purtau un dispozitiv care le monitoriza ciclul respirator. În ea, au văzut un ecran video care conține cercuri negre în diferite locații fixe. Li s-a cerut să apese cât mai repede una dintre cele patru taste de la tastatură când au văzut că unul dintre cercuri se schimbă din negru în alb.

La sfârșitul studiului, cercetătorii au căutat să vadă cum variază frecvența respirației participanților la diferite sarcini și au observat dacă activitatea lor cerebrală s-a schimbat în funcție de sarcina pe care o făceau. Ei au descoperit că respirația afectează regiunile creierului, inclusiv cortexul și mezencefalul, mai mult decât se credea anterior.

Gestionarea stresului: este totul în respirație?

Ceea ce au descoperit a fost o activitate crescută într-o rețea de structuri ale creierului, inclusiv amigdala, atunci când participanții respirau rapid. Activitatea din amigdala sugerează că ritmul respirator rapid poate declanșa sentimente precum anxietate, furie sau frică. Alte studii au arătat că avem tendința de a fi mai adaptați la frică atunci când respirăm rapid. În schimb, este posibil să reducem frica și anxietatea încetinind respirația.

Studiul de față a identificat, de asemenea, o legătură puternică între respirația intenționată (adică, ritmată) a participanților și activarea în insulă. Insula reglează sistemul nervos autonom și este legată de conștientizarea corpului. Studiile anterioare au legat respirația intenționată de activarea insulară posterioară, sugerând că acordarea unei atenții deosebite respirației poate crește conștientizarea stărilor corporale - o abilitate cheie învățată în practici precum yoga și meditația.

În cele din urmă, cercetătorii au remarcat că atunci când participanții și-au urmărit cu precizie respirația, atât insula, cât și cortexul cingulat anterior, o regiune a creierului implicată în conștientizarea moment la moment, erau active.

În total, rezultatele acestui studiu susțin o legătură între tipurile de respirație (rapidă, intenționată și atențională) și activarea structurilor creierului implicate în gândire, sentiment și comportament. Acest lucru ridică posibilitatea ca anumite strategii de respirație să poată fi folosite ca instrument pentru a ajuta oamenii să-și gestioneze gândurile, dispozițiile și experiențele.

Acest articol a fost publicat inițial pe Mindful.org, o organizație nonprofit dedicată inspirării, ghidării și conectării pe oricine dorește să exploreze mindfulness. Vezi articolul original .