Rămâi umil. Stai aproape de pământ. Asta e miezul acestei existențe, mi s-a spus.
Și așa, de ani de zile, m-am luptat să trăiesc viața „mai puțin este mai mult” într-o lume care pare să se destrame – din toate punctele de vedere – financiar, fizic, psihologic.
Acest sentiment tinde să se piardă în schemele „mai mult pentru banii tăi”, oferă cele două pentru unu.
Se pare că este nevoie de dobândire și extindere. Și nu este doar în viața noastră personală și materială. Startup-urile doresc să se extindă – aceasta este etapa cea mai critică pentru ele. Cum ne extindem? Cum îl robotizăm astfel încât să putem accelera procesul?
Organizațiile nonprofit trebuie să colecteze date pentru rapoarte de „impact”, ilustrând modul în care ideile lor nu sunt doar inovatoare, ci și scalabile.
Este un joc de numere pentru a crește și, dacă este posibil, a crește exponențial. Acesta este semnul succesului – creșterea numerică.
Totul trebuie să aibă scară. Scalabilitatea este ca sustenabilitatea acum - un alt concept simplu devenit mult prea abstract și complex.
Cu toate acestea, ceea ce odinioară era sustenabil nu mai poate fi așa, deoarece trăim la viteze de montagne russe. Afacerile din orașele mici se luptă împotriva giganților pentru că nu pot „scărca” sau, poate, nu vor. Prin urmare, ca consumatori, trebuie să decidem dacă alegem „marca” locală sau cea corporativă? Este una sau alta, se pare.
Deci, scalabilitatea ar trebui să fie într-adevăr un accent atât de mare?
Viețile durabile sunt vieți mai mici. Sunt vieți care sunt sincronizate cu comunitatea, cu pământul, unele cu altele. Viețile scalabile ne cer să ne extindem dincolo de noi înșine.
În zilele noastre, pentru ca o organizație nonprofit să obțină o subvenție semnificativă, trebuie să ilustreze faptul că modelul său nu este aplicabil doar pentru populația locală de, să zicem, 250.000, ci are potențialul de a ajunge la milioane. Nu este potrivit doar pentru centrul orașului Los Angeles, ci și pentru Detroit. Nu este plauzibil doar în regiunea Sahel din Africa, afectată de secetă, ci și în ținuturile uscate din vestul Indiei.
O afacere are succes dacă are mijloacele de a depăși comunitatea, dacă are capacitatea de a avea un impact asupra sutelor, mii, dacă nu milioane de vieți. O afacere este numită succes atunci când are ramuri.
Scara este ceva la care ar trebui să aspirăm cu toții. Asta caută investitorii, asta caută producătorii de granturi, asta tânjesc antreprenorii.
Dar, trebuie să ne întrebăm, există o limită la toate acestea? Scalabilitatea ne rezolvă cu adevărat problemele? Nu este posibil să existe o varietate de întreprinderi sociale, care abordează problemele locale în felul lor unic? Nu este posibil ca o afacere să-și limiteze creșterea la nivel local/regional, prosperând din comunitatea locală, resursele sale, agricultura, capitalul uman?
Nu putem avea microîntreprinderi replicate în schimb în toată țara? În loc să avem o unitate centrală de producție și servicii, nu putem crea ecosisteme mai mici, mai incluzive?
De exemplu, într-o rubrică anterioară, am scris despre Bicycle Coffee Co. din San Francisco. A decis să-și prăjească cafeaua și să o livreze pe biciclete. Asta înseamnă că poate merge doar atât de departe - atât cât le permit vițeii.
Dar compania a fost deja abordată de asociații internaționale, invitându-le în orașe din întreaga lume cu modelul lor de afaceri. Deci, se scalează sau rămân aproape de Bay Area?
Scalare aici poate însemna recrearea modelului de afaceri cu o echipă localizată, resurse regionale și absorbția culturii din jur. Ar fi vorba despre crearea de microîntreprinderi, care îmbracă fețe diferite acolo unde merg. Fără sursă centrală, fără producție centrală. Dar mai ai scară?
Ne putem opri? Putem să ne reținem? Chiar dacă ne putem permite, chiar dacă este gratuit, chiar dacă stă în pragul ușii noastre. Putem să ne întoarcem? Putem construi o nouă scară – o scară mai mică, mai umilă, mai prăfuită în contact cu asprimea pământului, cu luptele vecinilor noștri, în limitele pământului cultivat?
Putem avea vise care privesc spre interior, adâncindu-ne pe noi înșine și legăturile noastre unul cu celălalt, în loc să se extindă în exterior?
Poate că asta înseamnă că trebuie să regândim creșterea.
COMMUNITY REFLECTIONS
SHARE YOUR REFLECTION
6 PAST RESPONSES
Truly agree with this post. It is time to rethink and look for the scale inwards.
Love this post - I really agree that scale is not always feasible and perhaps should not be so celebrated. Making a true and deep impact in 1 community can sometimes be harder than making a superficial impact on a large scale (which is what often happens). It becomes more about the outputs than the impact.
Under the present condition, it's way to late to SCALE BACK. The world is on a roller coaster ride to bigness. :(
yes only fool makes complex and bigger and violent am also a fool. I think another one is fool if he doesn't understand the efforts paid to apologize.
Well, if sale, it was stopped sometimes ago. so feel respect please and the rest I agree the rest with Deborah harnes.
I think there is a lack of understanding. It was yesterday i said
everything are agreeable. Take that easy and once problem is solved, let
it be solved.
Let us move forward, where is the problem then? Such problems are
easily solved face to face because anything relating with feelings, it
is better to meet formally.
I am more skilled face to face if I don't fear. You just feel something
wasn't meant what it looked and then anger should not make you.
I am naturally happy tonight and would like all so one caller I am sure
if he got a tip from you dailymistrtust or not. I tell you this store
doesn't talk about your cultures and names. Leave us alone pls and pls.
[Hide Full Comment]"Rather than having one central production and service unit, can we not create smaller, more inclusive ecosystems?"
Diversity means an ecosystem is healthy. Diversity in de-centralized small scale enterprises would expand our ability to imagine and create as we are inspired by that which is different and soon bored by replications That would give us humans a chance to grow mentally, spiritually, open our sights and free our potentials.
The sustainable model is smaller but dustier? I think not, this isn't a backwards scaling this is conscious intent. The oversized lumbering corporate model is the dustiest for it is based on old science of compete and dominate. That premise supported "winner take all: attitudes that pushed the growth buttons. Now we have scientific evidence of our errors.
Cooperation, collaboration, whole systems health and welfare connected, interrelated patterns that are designed to expand stimulate possibilities. Instead we appear as stunned by a cancer "we" set loose to control the global economy and it is proving deadly.
The dis-ease is fed by a banking system run like a game of musical chairs, (more lose so fewer can win, until yup winner take all aka a nihilist prospect) So "they who were given the privilege to create money (debt) -have abused the privilege and our blind obedience to the dharma of growth is making us ill and shallow... how sad.
What has real value? Let us concentrate on building that up. Each community, group or person can stand up for that thing, action idea. Make noise, art, sing talk about the real stuff and engage others in the "change." . As we learn to help and trust each other we will start to feel healthier, stronger, more alive. The dis-ease will not thrive without our energy. Putting our energy into alternative paths, building for life, seeking to thrive and nurture everyone's potential will change everything else. We find what we seek, no?
[Hide Full Comment]Nothing wrong with growth, which - to me - seems a natural phenomenon of creation. It's the goals we humans set for our actions that badly need rethinking.